Controlul Poluarii in Agricultura- platforme de gunoi ecologice in satele Vilcelele si Floroaica, dotate cu utilaje pentru administrarea si managementul gunoiului

   Valoare proiect- 400.000 USD

    Finantare- BANCA MONDIALA

    Perioada - 2003/2005

    Poluarea cu nitrati din surse agricole
    Alaturi de industrie, agricultura este o importanta sursa de agenti poluanti care afecteaza negativ mediul prin degradarea sau chiar distrugerea unor ecosisteme. Agricultura poate conduce la poluarea solului si a apelor subterane si de suprafata, prin utilizarea excesiva a in grasamintelor, pesticidelor, apei de irigatie necorespunzatoare, in special pe terenurile arabile excesiv afinate.
    Poluarea cu nitrati (compusi ai azotului) afecteaza ecosistemele terestre si acvatice, pericliteaza sanatatea umana si degradeaza ambianta naturala. Sursele agricole de poluare cu nitrati includ:

• ingrasamintele chimice aplicate in exces;

• dejectii animale si apele uzate din sectorul zootehnic netrate corespunzator;
• gunoiul de grajd depozitat direct pe sol, latrinele neizolate fata de sol si deseurile menajere din gospodariile rurale;
• mineralizarea humusului;

    Practicile agricole benefice pentru mediu sunt acele masuri posibil de aplicat de catre fiecare producator agricol sau fermier in vederea protectiei apelor impotriva poluarii cu nutrienti (in special nitrati) si pentru prevenirea degradarii solului. In final, aceste practici urmaresc obtinerea de profit in conditii de protectie a mediului. Producatorii agricoli trebuie sa aplice ingrasamintele chimicesi/sau organice apelind la opinia unui specialist pentru evaluarea necesarului de azot al culturilor, in functie de tipul de sol, cantitatea de azot deja existenta in sol.

    Practicile agricole benefice pentru mediu includ:
1. Lucrarile solului:
    - cuprind toate operatiile si procedeele tehnice de taiere si/sau scormonire, de rasturnare sau afinare si de maruntire a stratului superficial de sol, inclusiv nivelarea terenurilor cultivate;
    - in general, solul trebuie lucrat adinc si prelucrat superficial cu utilaje complexe care afineaza solul in adincime, nu rastoarna brazda si maruntesc numai patul germinativ, mentinind conditiile de habitat ale micro si macro-organismelor din sol;
    - cea mai raspindita lucrare a solului este aratura.

2. Asolamentul si rotatia culturilor:
    - asolamentul reprezinta impartirea terenurilor cultivate in parcele si stabilirea modului de folosinta a acestora, iar rotatia reprezinta succesiunea culturilor pe aceeasi parcela in decursul timpului;
    - asolamentul si rotatia formeaza un tot unitar deoarece au o componenta comuna- planta cultivata;
    - rotatia culturilor este cea mai ieftina tehnlogie agricola si are efecte benefice de lunga durata asupra solului si asupra productivitatii, imbunatatind eficienta sistemului agricol.

3. Folosirea ingrasamintelor naturale (gunoi de grajd):
    - este o metoda de conservare sau refacere a fertilitatii solurilor, prin reinnoirea fondului natural de substante organice necesare pentru cresterea si dezvoltarea plantelor;
    - cantitatile de azot aplicate trebuie dimensionate pentru completarea stocului de azot mineral existent in sol pina la nivelul necesar obtinerii unor productii profitabile, in conditii de protectie a apelor subterane si de suprafata fata de poluarea cu nitrati.

4. Folosirea de metode specifice de protectie a plantelor in agricultura ecologica:
    - aceste metode pot fi fizico- mecanice, biologice, biotehnice, genetice sau biochimice;
    - se urmareste folosirea substantelor naturale impotriva bolilor si daunatorilor inlocuind in totalitate produsele chimice de sinteza.

5. Managementul nutrientilor si testarea solului:
    - gestiunea corecta a ingrasamintelor la nivelul exploatatiei agricole/agro-zootehnice se realizeaza in baza planului de fertilizare;
    - acesta evalueaza si urmareste periodic necesarul de azot si alti nutrienti in baza unor previziuni realiste care tin cont de conditiile tehnologice locale, sol, clima si de randamentul scontat al productiei;
    - planul se alcatuieste pornind de la testarea solului, printr-un studiu agrochimic care prezinta balanta nutrientilor pentru fiecare parcela sau grup de parcele relativ uniforme (datorita variabilitatii mari a culturilor si solurilor);
    - utilizarea planului de fertilizare permite evitarea exceselor si corectarea deficitelor de nutrienti, indeplinind atat cerintele de profit cat si cele de protectia mediului.

6. Perdelele vegetale:
    - sunt benzi de teren plantate cu arbori, arbusti sau iarba, care ajuta la controlul agentilor poluanti si rezolva si alte probleme de mediu.

    Tipuri de perdele vegetale:

• benzi filtrante de-a lungul firelor de apa si in jurul lacurilor, baltilor si a zonelor mlastinoase;

• zone riverane in vecinatatea cursurilor de apa, predominant arbori sau arbusti;

• siruri de arboret la hotarul dintre proprietati, pe conturul loturilor agricole;

• perdele de protectie contra vantului;

• parazapezi vegetale amplasate in vecinatatea drumurilor sau anexelor gospodaresti.

  Beneficiile utilizarii perdelelor vegetale:
    - incetinesc scurgerile de apa pe terenurile in panta;
    - retin sedimentele si favorizeaza infiltrarea apei in sol;
    - retin fertilizantii, pesticidele, bacteriile, germenii patogeni si metalele grele, reducand sansele infiltrarii in cursurile de apa sau in panza freatica;
    - retin zapada viscolita;
    - asigura protectie animalelor pe vreme rea;
    - ofera un habitat convenabil pentru speciile salbatice, inclusiv pentru cele cu valoare pentru vanatoare;
    - pot furniza material lemnos, frunze pentru sericicultura si flori pentru apicultura, etc.