In Anuarul judetului Ialomita se arata ca in 1896 plasa Borcea cuprinde: "... comuna Mihai Viteazu cu catunele Vlad Tepes, Crucea Giurca si Valea lui Echim". De la aceasta data, asezarea este permanent consemnata, in functie de evolutia pe care o inregistreaza: catun, sat, comuna.
Legenda prin care se explica provenienta numelui si modul de formare al asezarii, preluata de la batrinii satului de Iosif Mihalache in lucrarea Legende, obiceiuri (1972), arata ca geneza satului se petrece in prima jumatate a secolului XIX:
Pasunile intinse si bogate, precum si apa la suprafata de pe Valea Tinjelii, au atras din timpuri indepartate crescatori de ovine si chiar de bovine, veniti din judetele Buzau, Arges, Sibiu, Brasov, Fagaras. Cei mai multi au fost in trecere pe aceste locuri, insa parte s-au stabilit definitiv la hotarul dintre mosiile Buiesti si Ciocanesti- Mihai Voda, la rascrucea drumului de posta Bucuresti, Tanganul- Obilesti, Baraganul de mosia Baragan si statia de posta Visina de la sud de satul Ghimpati..., statie construita de Mihai Marghiloman. Ea se afla la circa 6 km nord de actuala gara Ghimpati si drumul Calarasi- Urziceni, drum de mare circulatie la finele secolului XVII.
Primul care s-a asezat in aceste parti a fost un oarecare Giurca. El s-a statornicit in apropierea unei movile, care i-a luat numele si l-a pastrat mult timp. Giurca a ridicat acolo un han la care poposeau drumetii ce veneau de la Calarasi la Urziceni si invers. Cu timpul, tot mai multi tarlasi s-au stabilit in jurul hanului lui mos Giurca, formind o mica asezare. Mos Giurca a ridicat si o cruce. De acum mica localitate este cunoscuta sub numele de Crucea lui Mos Giurca.
Giurca a fost un tinar ardelean venit cu turma de oi. Numele de botez a fost Gheorghe, dezmierdat in Transilvania sub forma de Giurca; numele de familie nu i se cunoaste. Venit in partile noastre , unii i-au zis Giurca, iar altii Jurca.
Nepotii si stranepotii isi amintesc cu dragoste de inaintasul lor. Avocatul Marin Giurca , calarasean de mai multe generatii, rememoreaza ca "bunicul tatalui meu, Marin Giurca, a fost un brav luptator in razboiul din 1877, intorcindu-se acasa din acele lupte cu pieptul plin de decoratii".
Perioada maxima de inflorire a comunei (1930- 1940) aduce in prim plan urmatoarele familiii prospere: Naftaila, Neofid, Mitu Paraschiv, Alexe Nica (intemnitat de comunisti, lucreaza la Canal pina in 1955), Nicolae Stoica- Cioraneanu, Munteanu- Lungu, Dobre Nicolae. Ca primari, se disting: Nicolae Stoica- Cioraneanu (care are 9 copii), Dumitru Naftaila si Constantin Constantin- Costea Claitor.
Repere geografice
Comuna Vâlcelele este compusa din satele Vâlcelele si Floroaica. Situata
in partea de nord-est a judetului Calarasi, la o distanta de 29 km
nord- vest de municipiul Calarasi, la 35 km fata de fluviul Dunarea si
la 90 km fata de Bucuresti, comuna este strabatuta de soseaua judeteana
de la nord-vest spre sud, care traverseaza ambele sate, se indreapta
spre comuna Cuza-Voda si face legatura cu soseaua nationala
Bucuresti-Constanta. Autostrada Bucuresti-Constanta, trece prin nordul
comunei, la o distanta de 4 km. Cele doua sate ale comunei se afla la 3
km unul de celalalt, fiind despartite de padurea Floroaica. La nord (7
km fata de satul Vâlcelele si 10 km fata de satul Floroaica) se afla
comuna Dragos Voda si linia ferata Bucuresti-Constanta care, la
Ciulnita, se ramifica spre Calarasi. Are, asadar, avantajul situarii
intr-un nod de mijloace de comunicatie, ceea ce i- a facilitat
legaturile comerciale, dar si socio- culturale.
Localitatea ocupa o
suprafata de 1,627 kmp.- vatra satului si 4560 ha teren arabil. Are o
populatie de 2081 locuitori, de nationalitate romana, din care 1384 in
satul Vâlcelele si 697 in satul Floroaica.
Economia, ca a tuturor
satelor din Baragan, este dominata de sectorul agricol, initiativa
privata fiind cea care a reusit sa reechilibreze declinul inregistrat
dupa Revolutia din 1989, cind atit sectorul de stat- reprezentat de
I.A.S. Floroaica, cit si sectorul cooperatist- reprezentat de C.A.P.
Vâlcelele au intrat intr-un proces de dezorganizare. Astfel, in
prezent, peste 400 persoane lucreaza ca salariati in sectorul agricol
privat, iar un numar de peste 150 au propriile lor exploatatii agricole
familiale.
- Primariavilcelele.ro respecta confidentialitatea fiecarui vizitator, fiind constienti de importanta acestui lucru. Primaria comunei Vilcelele, cu sediul in localitatea Vilcelele , str. Florenta Albu nr. 691, jud. Calarasi, e-mail: primaria_vilcelele@yahoo.com, va administra in conditii de siguranta, datele personale pe care ni le furnizati despre dumneavoastra;