Locatia curenta: Prima pagina
Actiuni document

       Prima denumire sub care este cunoscuta aceasta asezare este cea de Crucea-Giurca. Ea provine dintr-un apelativ compus, un nume de persoana si un obiect material relativ la aceasta persoana. Se stie ca, intotdeauna, ...spre aducerea aminte a unor intimplari si ca inchinare, comemorative sau votive, se ridicau altadata, mai ales pe linga drumuri, cruci de piatra sau de lemn, cioplite cu insciptii. (O. G. Lecca- Dictionar istoric, arheologic si geografic al Romaniei)

    In Anuarul judetului Ialomita se arata ca in 1896 plasa Borcea cuprinde: "... comuna Mihai Viteazu cu catunele Vlad Tepes, Crucea Giurca si Valea lui Echim". De la aceasta data, asezarea este permanent consemnata, in functie de evolutia pe care o inregistreaza: catun, sat, comuna.

    Legenda prin care se explica provenienta numelui si modul de formare al asezarii, preluata de la batrinii satului de Iosif Mihalache in lucrarea Legende, obiceiuri (1972), arata ca geneza satului se petrece in prima jumatate a secolului XIX:

    Pasunile intinse si bogate, precum si apa la suprafata de pe Valea Tinjelii, au atras din timpuri indepartate crescatori de ovine si chiar de bovine, veniti din judetele Buzau, Arges, Sibiu, Brasov, Fagaras. Cei mai multi au fost in trecere pe aceste locuri, insa parte s-au stabilit definitiv la hotarul dintre mosiile Buiesti si Ciocanesti- Mihai Voda, la rascrucea drumului de posta Bucuresti, Tanganul- Obilesti, Baraganul de mosia Baragan si statia de posta Visina de la sud de satul Ghimpati..., statie construita de Mihai Marghiloman. Ea se afla la circa 6 km nord de actuala gara Ghimpati si drumul Calarasi- Urziceni, drum de mare circulatie la finele secolului XVII.

    Primul care s-a asezat in aceste parti a fost un oarecare Giurca. El s-a statornicit in apropierea unei movile, care i-a luat numele si l-a pastrat mult timp. Giurca a ridicat acolo un han la care poposeau drumetii ce veneau de la Calarasi la Urziceni si invers. Cu timpul, tot mai multi tarlasi s-au stabilit in jurul hanului lui mos Giurca, formind o mica asezare. Mos Giurca a ridicat si o cruce. De acum mica localitate este  cunoscuta sub numele de Crucea lui Mos Giurca.

     Giurca a fost un tinar ardelean venit cu turma de oi. Numele de botez a fost Gheorghe, dezmierdat in Transilvania sub forma de Giurca; numele de familie nu i se cunoaste. Venit in partile noastre , unii i-au zis Giurca, iar altii Jurca.

     Nepotii si stranepotii isi amintesc cu dragoste de inaintasul lor. Avocatul Marin Giurca , calarasean de mai multe generatii, rememoreaza ca "bunicul tatalui meu, Marin Giurca, a fost un brav luptator in razboiul din 1877, intorcindu-se acasa din acele lupte cu pieptul plin de decoratii".

     Perioada maxima de inflorire a comunei (1930- 1940) aduce in prim plan urmatoarele familiii prospere: Naftaila, Neofid, Mitu Paraschiv, Alexe Nica (intemnitat de comunisti, lucreaza la Canal pina in 1955), Nicolae Stoica- Cioraneanu, Munteanu- Lungu, Dobre Nicolae. Ca primari, se disting: Nicolae Stoica- Cioraneanu (care are 9 copii), Dumitru Naftaila si Constantin Constantin- Costea Claitor. 


Repere geografice

   Comuna Vâlcelele este compusa din satele Vâlcelele si Floroaica. Situata in partea de nord-est a judetului Calarasi, la o distanta de 29 km nord- vest de municipiul Calarasi, la 35 km fata de fluviul Dunarea si la 90 km fata de Bucuresti, comuna este strabatuta de soseaua judeteana de la nord-vest spre sud, care traverseaza ambele sate, se indreapta spre comuna Cuza-Voda si face legatura cu soseaua nationala Bucuresti-Constanta. Autostrada Bucuresti-Constanta, trece prin nordul comunei, la o distanta de 4 km. Cele doua sate ale comunei se afla la 3 km unul de celalalt, fiind despartite de padurea Floroaica. La  nord (7 km fata de satul Vâlcelele si 10 km fata de satul Floroaica) se afla comuna Dragos Voda si linia ferata Bucuresti-Constanta care, la Ciulnita, se ramifica spre Calarasi. Are, asadar, avantajul situarii intr-un nod de mijloace de comunicatie, ceea ce i- a facilitat legaturile comerciale, dar si socio- culturale.
   Localitatea ocupa o suprafata de 1,627 kmp.- vatra satului si 4560 ha teren arabil. Are o populatie de 2081 locuitori, de nationalitate romana, din care 1384 in satul Vâlcelele si 697 in satul Floroaica.
   Economia, ca a tuturor satelor din Baragan, este dominata de sectorul agricol, initiativa privata fiind cea care a reusit sa reechilibreze declinul inregistrat dupa Revolutia din 1989, cind atit sectorul de stat- reprezentat de I.A.S.  Floroaica, cit si sectorul cooperatist- reprezentat de C.A.P.  Vâlcelele au  intrat intr-un proces  de  dezorganizare.  Astfel, in prezent, peste 400 persoane  lucreaza ca salariati in sectorul agricol  privat, iar un numar de peste 150 au propriile lor exploatatii  agricole familiale.

« Septembrie 2016 »
Du Lu Ma Mi Jo Vi Sa
1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30
 

Powered by Plone, the Open Source Content Management System

Acest site se conformeaza cu urmatoarele standarde: